Menu

De la vis spre împlinire

Mulțumesc, 2017! Mulțumesc, Doamne!

Te-am încredințat în mâna lui Dumnezeu încă de când îți stăteam în prag. Aveam visuri și planuri, însă mai presus de acestea, aveam dorința de a urma voia lui Dumnezeu și de a-mi lăsa pașii călăuziți de El. Dacă a fost ușor? Nu! Căci socoteala de acasă nu se potrivește mereu cu cea din târg, iar multe lucruri par de neînțeles. Însă știu că anul acesta a reprezentat o piesă sau poate mai multe dintr-un puzzle. Dintr-o imagine pe care El o vede completă, nu pe bucățele, ca mine.

Îți mulțumesc pentru lacrimi. Încep cu asta fiindcă fără lacrimi și fără durere, astăzi nu aș fi știut să-l înțeleg pe cel care plânge și să-l încurajez. Sufletul meu s-a mai curățat puțin, iar privirea a devenit mai blândă.

Îți mulțumesc pentru muncă. Chiar dacă au fost zile în care eram extenuată fizic și simțeam că nu mai am putere să ridic nici un pai. Nu am făcut ce mi-a plăcut și nici cât am vrut eu, ci ceea ce am fost nevoită să fac. Așa am învățat că între noi, oamenii, nu trebuie să existe diferențe. Chiar dacă unul spală toalete și unul e doctor. Statutul social nu are nicio relevanță atunci când definești omul. Și asta a fost lecție valoroasă.

Îți mulțumesc pentru că mi-ai spus nu, chiar dacă era vorba de ceva/cineva care pentru mine însemna mult. Mi-ai închis drumurile pe care mergeam și am luat-o de la capăt pe altele.

Îți mulțumesc pentru oameni. Pentru cei pe care nu i-ai adus în viața mea, deși te-am rugat cu lacrimi, pentru cei care au plecat, pentru cei care au venit. Îți mulțumesc și pentru cei pe care i-am întâlnit o singură dată, și pentru cei care au rămas.

Îți mulțumesc pentru luptele pe care le-am purtat cu mine, cu gândurile și cu sentimentele mele, cu viața. Uneori am pierdut, alteori am câștigat. Însă asta prea puțin contează. Am luptat așa cum putut, cu sufletul pe genunchi, izbită la pământ, cu lacrimi în ochi, cu revoltă în cuvinte.

Îți mulțumesc pentru cuvântul scris. A reprezentat cea mai mare binecuvântare. Mulțumesc pentru toate mesajele pe care împărtășit cu ceilalți. Pentru toate cuvintele care au atins alte suflete.

Îți mulțumesc pentru lecții, pentru tot ce m-ai învățat, pentru tot ce s-a întâmplat și pentru ce nu s-a întâmplat. Pentru visurile care s-au stins și pentru cele care au născut. Pentru cele care au rămas, dar încă nu s-au împlinit.

Iar vouă, oameni dragi, vă mulțumesc pentru toate mesajele pe care mi le-ați trimis. Dumnezeu m-a încurajat prin voi și mi-a amintit că El lucrează, chiar dacă uneori tace. Mulțumesc pentru rugăciunile voastre. Pentru că mi-ați întins o mână atunci când eu voiam să renunț. Pentru lacrimile de bucurie și zâmbetele uriașe pe care mi le-ați pus pe chip prin cuvintele voastre. Mulțumesc pentru că ați avut încredere în mine și mi-ați relatat chestiile cu care voi vă confruntați. Mulțumesc fiecăruia în parte și doresc din toată inima ca Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Și în ultimul rând, dar cel mai important, îi mulțumesc lui Dumnezeu. Fără El, astăzi nu aș fi fost aici. M-a ridicat de fiecare dată când am căzut. A luptat pentru mine când eu am pus armele jos. M-a iertat atunci când am greșit. M-a iubit necondiționat. Mi-a dăruit pace și bucurie atunci când sufletul îmi era tulburat. Pot trăi fără oameni, fără un el, fără familie, dar nu fără Dumnezeu.

Mulțumesc, Doamne!

Lasă un răspuns